Acest site foloseste module cookie de functionalitate, continut, personalizare si analiza. Continuarea navigarii pe site inseamna acceptul dvs. cu privire la Politica de cookies
Spre deosebire de Grecia și Croația, Italia încă nu e o destinație foarte populară pentru românii care vor să meargă în vacanță cu yachtul. Dar, ușor, ușor, numărul celor care fac genul asta de vacanțe crește, iar mulți au deja ani buni de când merg în Grecia sau Croația și vor să încerce și altceva.
Spre deosebire de Grecia și Croația, Italia încă nu e o destinație foarte populară pentru românii care vor să meargă în vacanță cu yachtul. Dar, ușor, ușor, numărul celor care fac genul asta de vacanțe crește, iar mulți au deja ani buni de când merg în Grecia sau Croația și vor să încerce și altceva. O să fac o postare cât de curând cu o comparație între ele, dar acum vorbim de Italia. Iar aici, dintre toate zonele unde se practică sailingul, coasta Amalfi este de departe cea mai atrăgătoare. Nu am fost în altă parte, nu știu cum e, nu fac o comparație. Dar aici clar sunt unele dintre cele mai cunoscute și vizitate locuri din Italia: Amalfi, Positano, Sorrento și, bineînțeles, Capri.
La Napoli este zbor direct din București. Ba chiar destul de multe, mai ales în sezon. Iar zborul nu durează cu mult mai mult decât cel până la Atena. Dacă totul decurge ok, ajungi la Napoli în mai puțin de două ore. Da, ai de ales doar între Ryanair, Wizz și Blue Air, așa că e posibil să ai niște surprize. Eu am zburat Ryanair la dus, Wizzair la întors. Ryanair a decolat cu vreo 20 de minute întârziere, dar a recuperat pe drum, Wizz a decolat cu o ora jumătate întârziere. Not great, not terrible. În schimb, mă uitam pe Flightradar, iar zborul Wizz de cu două zile înainte plecase cu 4 ore jumătate întârziere. Asta e, bine că măcar a zburat.
Cel mai probabil, barca o vei lua fie din sau de pe lângă Napoli, fie din Salerno. Noi am luat-o din Salerno, din Marina D’Arechi. În Salerno se ajunge destul de repejor. De la aeroportul din Napoli, am luat autobuzul până la gara centrală din Napoli (5 Euro) și apoi trenul până în Salerno, de unde am luat barca (alți 5 Euro). În total cam o oră jumătate. De la aeroport la gară, Uber îmi dădea preț vreo 35-40 de euro, deși sunt doar câțiva kilometri.
Singura diferență notabilă față de Grecia sau chiar si Croația este prețul marinelor. Bărcile sunt cam pe la aceleași prețuri, cumpărăturile și mâncarea la fel (poate cu excepția Capri, unde nota la restaurant a fost cam dublă, la o consumație similară). În schimb, marinele sunt foarte scumpe. Ce era scumpă zona aici înainte, dar în 2022 prețurile au luat-o razna (unele marine costă acum chiar mai mult decât dublu). Noi am plătit intre 150 și 390 de euro pe noapte. Perioada 27 august – 3 septembrie, barca un catamaran Bali 4.3.
În primul rând, la marine obligatoriu cu rezervare înainte. Dacă te duci tu ca o floricică și le bați la ușă, s-ar putea să te trezești cu un mare șut în fund. Mai ales dacă ai orice altceva în afară de mono (noi, cum am fost cu 2 catamarane, n-aveam nicio șansă fară rezervări). Lăsând la o parte costurile, treaba asta cu rezervarea e mișto pentru că practic nu ai oră la care să fii nevoit să ajungi. Deci poți să stai la baie cât vrei sau să-ți faci damblaua la vele dacă ai vânt. Mă rog, depinde de marine. Au fost care ne-au rugat să ajungem până în 4-5, au fost care ne-au zis că putem să venim când vrem noi, că e cineva acolo să ne asiste. Dar la majoritatea puteai ajunge destul de târziu.
În marine, condiții decente. Am avut peste tot curent și apă, în afară de “marinele” în care am stat la buoy, Capri și Positano (o să citiți mai jos). Dușuri și toalete am avut în jumătate din opriri, am scris mai jos în descrierea fiecărei destinații.
Când faci rezervarea, ți se zice și cum să intri în legătură cu ei când te apropii (telefon sau stație), iar acolo obligatoriu te așteaptă ormeggiatori (mooring men). Adică niste băieți cu barca și/sau pe mal care te ajută să acostezi. Unele marine te întreabă dacă ai nevoie, restul ți-i trimit oricum. Cea mai puțină bătaie de cap pentru toată lumea.
Pff, aici am mixed feelings. În primul rand, înainte să mergi în Amalfi trebuie să știi că te duci în ținutul bărcilor cu motor. Nicăieri pe unde am fost cu velierul nu m-am simțit ca un “intrus” în altă lume ca aici. Poate un pic când am traversat Bosforul, dar acolo cumva te aștepți.
Aici, începând cu 9 dimineața și până la 6-7 seara, marea e brăzdată în permanență de bărci cu motor. De la tigăi un pic mai mari decât un dinghy la feriboturi și mega yachturi. E ca și cum ai merge cu velierul pe orice bulevard din București. E interesant, dar nu pot să zic că mi-a plăcut. În primul rând, pentru că, oricât de liniștită ar fi marea, ăștia fac valuri, deci trebuie să fii atent. Acum stați liniștiți și beți un cocktail, în clipa următoare ștergeți Aperolul de pe jos.
Plus că, nu știu, e senzația asta de agitație permanentă în jurul tău, iar tu parcă ești în reluare pe-acolo. Cel puțin spre Capri, era amuzant, părea că absolut toate bărcile din Italia se îndreaptă spre insulă. Și, bineînțeles, toate ne depășeau, de aveam impresia că o să ajungem și-o să facem un “n-are vârf” acolo la Capri. Nu mi se pare că se pupă cu experiența de a merge cu velierul, fie el mono sau catamaran. Când ești pe velier, timpul trece altfel, mult mai încet. Lucrurile stau un pic altfel în nord, spre Ischia și Procida, unde vezi mai multe veliere și mai puține bărci cu motor. Dar te obișnuiești destul de repede cu senzația.
Opririle de baie. Aici mi s-a părut destul de diferit față de Grecia și Croația. Nu ai golfurile ferite de acolo, unde poți să stai la ancoră liniștit. Nici parâmele floating ca să te legi la mal nu sunt ceva obișnuit. La checkin, băiatul cu care-l făceam s-a uitat la mine ca la urs când am întrebat de ele. Barca nu avea, s-a dus să caute pe celealte, niciuna nu avea (și erau 10-12 catamarane la pontonul lor).
Aici e pe principiul unde vezi un loc bun, te oprești, pui ancora și aia a fost. Asta dacă nu sunt câteva zeci de bărci cu motor ieșite la baie. Cu siguranță găsești un loc, problema e că toate sunt expuse. Dacă e un pic de val, te vă bălăngăni. Și, cum ziceam, chiar dacă nu e val, vor fi bărci cu motor care se plimbă. Pentru o baie nu e problemă, dar dacă vrei să stai să și gătești ceva și să servești masa, s-ar putea să te cam ia un pic pe la stomac. Găsești relativ ușor să ancorezi în 12-15 metri, dacă nu, te duci înspre 20, e ok pentru o oprire de câteva ore. Nu am stat la ancora în nicio noapte și, sincer să fiu, nu știu cât de liniștit aș sta. Adâncimile măricele, zona expusă.
Bun, și-acum să luăm la rând opririle de pe coasta Amalfi. Cred că reușești să mulțumești pe toată lumea cu un traseu care să includă Amalfi, Capri, Positano, Sorrento, Ischia și Procida. 6 nopți, 6 opriri. Singura în care nu am reușit să ajung a fost Sorrento, pentru că nu am găsit loc în niciuna din zile (cu 2 catamarane a fost mai complicat). Da, mai sunt și alte marine și locuri frumoase prin zonă, dar astea cred că sunt vedetele.
Distanțele sunt mici, cred că poți face un traseu cu o medie de 2, maxim 3 ore de mers pe zi, ceea ce o să fie relaxant pentru toată lumea și o să ai și timp suficient și de baie, și de sailing dacă vrei și să vizitezi fiecare loc în parte.
Bun, și-acum să le luăm pe rând:
Amalfi
Aici în Amalfi, ai 3 variante de acostare. Adică 3 “mini marine”. Prima e Marina Coppola, pe care o laudă toată lumea. Toți prietenii cu care am vorbit înainte de a pleca mi-au recomandat să mergem acolo. Din păcate, nu am reușit să prind loc. Acolo “șef” este un tip foarte carismatic, Giulio, care aparent nu te lasă să acostezi tu singur, ci vine, se urcă la tine pe barcă, ia timona și face el acostarea. Când am ajuns acolo, am înțeles și de ce, pontonul lui fiind destul de înghesuit între niste stânci. Dar arată foarte bine, foarte îngrijit și aveau și curent și apă.
O alta variantă, pe care am ales-o pentru că aveau liber, a fost Pontile Il Faro.
Prețurile: 360 de euro pentru Bali 4.0, 390 de Euro pentru Bali 4.3. Curent și apă incluse. Niciuna dintre marine nu are duș, ești trimis la niște toatele și dușuri “publice”, care-s o glumă. Toaletele miroseau de nici măcar nu m-am încumetat să intru, iar dușurile…sunt afară! Da, la stradă.
Băiatul și fata de la office foarte ok, și ca engleză și ca amabilitate, în schimb ormeggiatori, niște cretini. Nu vorbea nimeni engleză, și cu 4 inși pe mal și 2 în dinghy au reușit să bage celălalt catamaran al nostru în mooringul meu. Niste handicapați. Și apoi m-am pândit cu ei toată seara să refac legătura mooring-ului agățat. Că nu voiau să mă lase să desfac și bătea un pic vântul. Am făcut-o până la urmă și a fost bine.
Și mai e și o a treia variantă, Pontile Anelli, care e poziționat între celelalte două. A fost a doua variantă la care am sunat, nici ei nu aveau loc și ei mi-au zis să încerc și la Il Faro. Nu am fost la ei pe ponton, dar n-am văzut nici apă, nici curent (sau cel puțin nu erau “stâlpii” clasici din marine, poate aveau alt sistem).
Poți sta la ancoră și în afara marinei, dar poate doar dacă vremea este foarte liniștită, pentru că e destul de expus. Oricum ar fi, nu știu cât de relaxat stai acolo.
Chiar în marină ai vreo trei restaurante. Noi am mâncat la cel de la Giulio (Lo Smeraldino), mâncarea nu ne-a dat pe spate. Poți s-o iei în sus pe Passeggiata Longfellow și apoi în stânga, spre Hotel Miramalfi. Urci ceva scări până ajungi, dar cu o priveliște foarte frumoasa (majoritatea pozelor stock din Amalfi sunt făcute aici). Sau poți s-o iei în dreapta și în maxim 10 minute ajungi în sat (că nu pot să-i zic oraș). Unde sunt cârciumile, magazinele și restul.
Positano
Positano are o “marină” atipică. La modul că nu e o marină clasică, cu pontoane, ci una de buoy-uri. Adică geamanduri, la care te duci și te legi. Cu rezervare în prealabil, bineînțeles. Și, la fel, vin câțiva băieți în barcă, îți dau parâmele din apă, te ajută să te legi și aia a fost. Plus că ce au foarte mișto este free taxi service included. Dai pe stație (canal ), zici că vrei să mergi la mal și în 2 minute apare un băiat cu o barcă să te ia. Nu contează că ești o persoană sau 10. Foarte la îndemână. Prețul pe noapte, 12 euro per metru de barcă (Bali 4.0 a fost 144 Euro, Bali 4.3 a fost 156 Euro). La mal nu ai nimic, toalete sau dușuri. Te trimit la niste dușuri de la beach club-ul lor, dar na, nu-s ce trebuie.
Singura problemă e că nu ești protejat că într-o marină clasică, care are și niște diguri sau ceva. Ești practic aproape în larg, doar că stai legat de o parâmă, nu la ancoră. Noi am avut în permanență vânt de sud, sud-est, est, deci valurile de-acolo veneau. Chiar daca vântul slab, valurile se simt totuși. Seara, în schimb, mereu s-a liniștit. Dar pe lângă valurile “naturale”, mult mai deranjante sunt valurile de la bărcile cu motor. Iar între 8-9 dimineața și 6-7 seara, trec bărci, tătică. Dar, repet, seara se liniștește treaba.
Orașul foarte busy, noaptea posibil să ai și vreun party la vreun club de pe mal, deci să adormi pe niște muzică (asta dacă nu folosești sfintele dopuri de urechi).
Sorrento
Cum ziceam, aici nu am ajuns. Nu au avut loc de 2 catamarane în niciuna dintre zile. Uitandu-mă pe poze, cred că înțeleg de ce, pentru că toată partea de veliere pare bucata asta de ponton. La telefon îmi dăduseră preț 360 de euro pe noapte și nu știu ce include, probabil doar apă și curent. Data viitoare voi face planning mai bun și voi ajunge cu siguranță.
Capri
Cu siguranță vei vrea să bifezi Capri. Una dintre cele mai cunoscute insule din Mediterană, cam toate vedetele au fost cel puțin o dată în vacanță aici. De la Greta Garbo, Clark Gable, Brigitte Bardot sau Jackie Onassis, la Tom Cruise, Jennifer Lopez, Jay-Z și Beyonce, Leonardo Di Caprio sau Kim Kardashian.
Teoretic, ai două variante, Marina Grande și Marina Piccola. Adică marina mare și marina mică. Practic, la Marina Grande mie nu mi-a răspuns nimeni (vreo 5-6 apeluri în decurs de o săptămână), iar în secțiunea de rezervare de pe site-ul lor, estimarea de preț la Bali 4.3 era de 2800 de Euro pe noapte. Mulțumesc, dar nu mulțumesc!
Așa că singura variantă rămâne, de fapt, Marina Piccola. Care nici macar nu e o marină, e un golf. Mă rog, nici măcar un golf nu e, e așa, o curbură a coastei. Unde niste băieți deștepți au făcut o șmecherie. Înainte, puteai să stai la ancoră cam în toată zona. Acum, au îngrădit mai mult de jumătate de zona “ancorabilă” și au montat buoys. Care sunt doar pentru oaspeții restaurantelor din dreptul buoy-urilor respective.
Zona în care poți sta la ancoră este acum mult mai mică și mai adâncă. Adică în bucata cu adâncime de sub 20 de metri, pot sta maxim 4-5 veliere. Apoi, adâncimea crește repede și nu știu cât de liniștit stai peste noapte cu ancora la 25-30 de metri.
În principiu, combinația e cam așa. Între 9 dimineața și 5-6 după amiaza, buoy sunt pentru clienții restaurantelor. Dar la unele poți și plăti, fară să te duci la restaurant. La ora 18:00, toate restaurantele de pe malul marii se închid. Și începe “programul de noapte”, când ai alt preț pentru a sta la geamandură. Restaurantele sunt în felul următor:
Torre Saracena – link (buoy-urile albe). Noi aici am stat, înainte să aflu exact cum merge treaba. Au venit niste băieții în rib și ne-au zis prețurile. Am fost de două ori. În prima zi doar am întrebat, ne-au zis 200 de euro peste zi și 250 de euro de la 17:00 până la 9:30 dimineața. Am plecat la ancoră și apoi am mers spre altă insulă, deci n-am plătit nimic.
A doua zi ne-am întors deja cu planul să stăm. Am ajuns în jur de ora 12 și am plătit 300 de euro până a doua zi dimineața. Prețurile au părut date așa, ochiometric, și cred că se mai putea lucra un pic la ele, mai ales că “sorry, we can’t offer invoice or receipt, it’s a service we offer to guests”. Bun. Nu știu dacă nu cumva, dacă vii după ora 18:00, nu te poți lega pur și simplu la un buoy fără să te întrebe nimeni nimic a doua zi. O să văd data viitoare.
Bagni Internazionali – link (buoy-urile rosii/portocalii). E un beach club. Ne-au anunțat că nu putem sta peste zi, să revenim la ora 18:00 și ne-au dat 250 de euro prețul de stat peste noapte.
Da Ciro (buoy-urile galbene). Practic e tot Bagni Internazionali, doar că restaurantul. Aici am stat, am băut vreo două cocktailuri și am discutat cu ospătarul, care mi-a explicat toată organizarea de-acolo. Ei aveau vreo 2-3 geamanduri doar, erau tot așa, pentru clienții restaurantului, și nu permiteau statul peste noapte.
La Sirene (site-ul nu le merge, link-ul de Google Maps aici). Buoy-urile de aici sunt cele mai apropiate de zona de “debarcare” cu dinghy-ul. Nu știu daca ăsta e un avantaj peste zi, când trec bărcile cu motor ca la balamuc, dar în mod cert noaptea e un plus. Nu am interacționat deloc cu ei, nu știu absolut nici un detaliu de aici, dacă se poate sta, cât costă, etc. Dar merită dat un telefon și întrebat. Sau intrat direct acolo. Toată ziua am văzut un singur catamaran, restul de 6-7 buoy-uri fiind libere.
Cei de la bouy-urile la care am stat noi ne-au anunțat că nu putem merge cu dinghy la mal la ei la restaurant, ci doar la “cheul” public. Și că nu putem lăsa dinghy acolo. Când am mers, nici nu cred că l-aș fi lăsat nesupravegheat, să mă trezesc fără el. Am încercat să-i convingem să ne ducă ei, ca să ne mișcăm mai repede, nu a părut că-i interesează banii noștri. Ok, ne-am descurcat cu dinghy. Grijă că, mai ales dacă mergeți până în ora 5-6, când încă circulă bărcile cu motor care fac valuri, vă veți uda. Așa că ia mai puțini oameni în dinghy și zi-le că s-ar putea să se ude la fund.
De unde cobori la mal, la doi pași ai stația de autobuz care te duce în Capri și Anacapri. Sunt destul de dese, la jumătate de oră gen, și costă câțiva euro. Merită. Eu n-am fost, deci informații exacte despre preț și orar caută mai bine pe net, că scrie peste tot.
Legat de buoy, nu știu dacă are rost de sunat înainte la vreunul din ele. La cele la care am stat noi, părea combinația băieților de-acolo. Nu ne-au dat niciun număr de telefon, ne-au zis că atunci când venim, să le dam pe stație pe nu știu ce canal. Dar dacă te duci și te învârți pe-acolo, apare imediat o barcă ce te ia în primire. Locuri libere am găsit în fiecare zi, că nu se îngrămădește multă lume la restaurant sau să dea 200+ de euro să stea jumătate de zi.
După ora 5-6 după amiaza, buoy-urile sunt goale. Nu știu, estimez minim 30 de buoy-uri în total, seara eram noi, două catamarane, și au mai venit încă un mono și un catamaran când se întuneca. Și încă vreo 3 catamarane la ancoră. Noi am ales cel mai îndepărtat loc, unde a fost foarte ok de făcut și baie, așa că am stat liniștiți. În rest, la buoy nu prea cred că e combinație de stat la baie, că e destul de multă agitație prin jur.
Dar dacă vrei să vizitezi insula, clar cel mai safe e să lași barca la buoy. Singura problemă e că trebuie să convingi pe cineva să te ducă. Sau să te riști să lași dinghy-ul legat acolo (seara am văzut unul, legat de pe la 7, iar când am făcut eu ultima tură, pe la 12 noaptea, încă era). Water taxi nu există. De fapt, seara nu mai există nicio barcă mică cu motor prin zonă. Doar veliere și mega yachturi la ancoră, care mai de care mai luminate.
Și cam asta e Capri. O oprire de care, recunosc, îmi era un pic teamă. Nu cunoșteam zona, îmi închipuiam cât de aglomerat o să fie și îmi doream să petrecem cât mai mult timp acolo (în condiții safe și confortabile). Dar nu e nimic de speriat. Dacă nu te doare inima să dai 2-300 de euro, stai foarte liniștit la buoy. Dacă nu, te poți duce la ancoră. Poate faci un pic de compromis pe zi, mai ales dacă nu ajungi foarte devreme, că s-ar putea să fie nevoie să te strecori printre toți gândacii cu motor care-s la baie. Dar seara, după 5-6, o să ai loc să stai la ancoră. Un velier chiar a ajuns pe seara, pe la 7-8, a intrat în zona de buoy și a lăsat ancora acolo, la adâncime decentă, de 12 metri. N-am văzut pe nimeni să-l ia la rost a doua zi. Mă rog, ne-am și trezit pe ditamai tunetele și fulgerele, deci nu cred că mai venea nimeni în ziua aia cu barca la restaurant.
Ischia
Este o insulă un pic mai la nord, foarte populată și activă. Marina de-aici se cheamă Marina Portosalvo și este în portul turistic. Prețul a fost 350 de Euro, apă și curent incluse. Au și toalete și dușuri gratuite, doar că au program de la 9 dimineața la 8 seara. Și nu au pubele de gunoi, ci trebuie să scoți gunoiul la capătul pontonului, a doua zi dimineață, până în ora 9, când trece mașina de gunoi.
Marina este în portul turistic,deci ferry-uri și alte vaporașe intră aproape în permanență și fac manevre și un pic de val. Nu ceva de speriat, dar grijă dacă aveți scândură pe post de pasarelă. Tot malul este plin de restaurante care, deși era marți seara, erau pline ochi. Câteva sunt baruri/lounge-uri, dau muzica tare și s-au întins cu petrecerea până destul de târziu. Poate să fie bine, poate să fie rău, depinde pentru ce te-ai dus.
Dacă aici e prea gălăgie sau este deja plin (deși are câteva pontoane, nu e chiar cea mai mare marină), mai e varianta Marina di Forio, pe partea vestică a insulei. Nu am stat aici, dar mi-au menționat-o câțiva prieteni că alternativă.
Procida
Ultima, dar în mod cert nu cea din urmă, Procida, o insuliță care mie mi-a plăcut extrem de mult. Deși este la doi pași de Ischia, este la o mie de mile de agitația de acolo și de pe toată coasta. Micuță, liniștită și foarte, foarte colorată (mi-a adus aminte de Burano). E o oprire perfectă dacă vrei un pic de liniște, mâncare bună și un cocktail relaxat în Marina Corricella. Plus niște poze superbe de sus de la Palazzo D’Avalos.
Marina di Procida este poate cea mai mare din toate destinațiile. Și singura la care am găsit în permanență locuri libere pentru 2 catamarane indiferent când am sunat. Aici am anulat de două ori rezervarea, pentru că ne-am tot modificat programul. Iar în ziua în care am stat, am sunat la ora 11, că ajungem în 2 ore. Totul a fost super ok. Când am intrat în marină, i-am contactat pe canalul 6, și au trimis ormeggiatorii cu dinghy-ul să ne ducă la locul de acostare. A fost singurul loc în care i-am așteptat câteva minute, dar și ploua cu găleata.
Într-adevăr, aduce mai mult a marina de charter, dar după atâtea nopți de dormit în agitație sau la buoy, a fost excelent. A costat 220 de Euro pe noapte. Apă și curent incluse. Au și dușuri și toalete, cu un sistem un pic aparte. Trebuie să iei o cartelă de acces de la ei, pentru care lași o garanție de 10 euro, pe care ți-o iei înapoi a doua zi când pleci (ai grijă de chitanță).
Toaletele sunt moca, dar dușurile sunt cu fise de 1 euro. Am mai văzut sistemul ăsta tot în Italia, la Grado. Bagi o fisă de 1 euro și ai apă timp de 3 minute. Dacă oprești apa, se pune pauză la timer. Mă rog, cel puțin așa ți se zice, că nu ai niciun display sau ceva. Eu am făcut duș aici și, nu știu, ori era defect, ori mai era “credit” de dinainte, că am făcut un duș exact ca acasă fară să bag a doua fisă sau să se oprească apa. Dacă n-ai fise, nu e problemă, poți schimba la ei. La office au program de office, pe zi, dar ormeggiatori sunt non-stop și îți pot schimba ei (sau să-ți dea cei 10 euro garanția pe cartela, în caz că vrei să pleci mai devreme).
Și cam asta e, pe scurt, treaba cu vacanța pe yacht pe coasta Amalfi. Locuri superbe, cu un marketing și mai superb. Și unde poți faci o săptămână tare frumoasă pe barcă, cu de toate: baie, sailing, vizitat și, mai ales, mâncare senzațională. Ne vedem data viitoare, Italia!
Articol de Vlad Balan. Originalul (cu mai multe poze si video) aici.
Urmatoarele expeditii SetSail le puteti vedea aici:
https://www.setsail.ro/expeditii