Deci, ce sunt regatele?
Pe scurt, regatele sunt competiții de veliere. Termenul mai poate fi folosit și la competiții de ambarcațiuni unde e de vâslit, dar noi o să vorbim despre ce ne interseaza pe noi, adică veliere.
În România, organizația care se ocupă de tot ce înseamnă sportul cu vele este Federația România de Yachting. Și există două competiții: Cupa României și Campionatul Național al României. Cupa României este competiția cea mai importantă, cu 7 regate (etape), iar Campionaul Național încheie sezonul, în septembrie, și constă în 2 regate.
Cum decurge o regată?
Toate regatele au loc în weekend, cu curse programate sâmbătă și duminică. De obicei, echipajele ajung vinerea, mai devreme sau mai târziu, în funcție de locația regatei. Spre exemplu, dacă regata este în Limanu și barca este tot în Limanu, se poate ajunge mai târziu. Dacă regata este, în schimb, în Eforie, atunci clar cineva trebuie să ducă barca. Și de cele mai multe ori, mulți vor să facă transferul. Motivele sunt două, în funcție de echipaj. Primul motiv este că drumul e un prilej perfect de relaxare cu un spritz sau o bere după săptămâna abia încheiată. Al doilea ar fi că este ocazia perfectă pentru un antrenament, mai ales dacă vântul este prielnic. Bineînțeles, poți fi și combinate, dar e nevoie de un echipaj profesionist pentru asta 😄
La majoritatea regatelor de la noi, o zi (de regulă sâmbăta) e rezervată cursei offshore, pe când în cealaltă zi (duminica) au loc cursele inshore. Offshore? Inshore? Vorbește română, Vlade! Cursa offshore înseamnă o cursă lungă, cursele inshore sunt curse mai scurte, dar mai intense. Lungimea curselor nu e dată neapărat de distanță, cât de timp. Asta pentru că distanța e calculată în funcție de intensitatea vântului și starea mării. Într-un fel se calculează traseul când sunt 6 noduri de vânt (adică e vânt slab), într-un fel se calculează când sunt 20 (când deja devine distractiv). Cursele offshore, spre exemplu, sunt gândite să dureze undeva la 5-6 ore, pe când cele inshore durează fiecare cam o oră jumătate, două.
În principiu, toate cursele sunt la fel. Se ia startul, se merge până la o baliză (sau două), se dublează baliza/balizele și apoi se merge spre linia de sosire, care e chiar lângă linia de start. La cursele offshore, baliza e foarte departe (mergi pe coordonate, pentru că n-o poți vedea cu ochiul liber). La cursele inshore, balizele sunt puse aproape și, în funcție de clasă și de cursă, este posibil să faci mai multe ture în aceeași cursă. Din motivele astea, cursele offshore sunt de obicei mai “relaxante”, pentru că ai distanțe mari în care faci mai rar reglaje la vele, pe când cursele inshore sunt mult mai intense și mai interesante. Se fac multe volte, ampanari, la fiecare dublare de baliză se fac manevre specifie, se lucrează cu toate velele, inclusiv cu gennaker sau spinnaker, să lasă cu râuri de înjurături, deci e de muncă.
Dar de departe cel mai spectaculos moment este startul. Care este împărțit în două clase, A+B (racerele adică) și C (cruiserele). Practic ai câte 20-30 de veliere la fiecare clasă care se înghesuie pe 50-100 de metri pentru a prinde cea mai bună poziție la start. Asta în timp ce toate merg la viteză maximă, doar pe vele, pentru că ești obligat să oprești motorul cu câteva minute înainte de start, când se începe procedura de start. Pentru mine, ca bowman, e momentul cel mai frumos al cursei. Și pentru că tot am zis de bowman...
Care sunt posturile într-un echipaj de regată?
Timonier - Omul cu timona. Sau cu echea, în funcție de barcă. Este cel care “conduce” barca, o simte cel mai bine și se coordonează în permanență cu tacticianul și cu trimmerii de vele.
Tactician - Omul cu tableta. Este responsabil de traseu, știe foarte bine prognoza meteo (mai ales dacă se va roti vântul, dacă va crește sau dacă va scădea), decide cursul și când se fac manevrele (volte sau ampanari). Este cel de la care auzi fie "****-**-**, s-a rotit vântul" sau "Este, mă, s-a rotit vântul!".
Trimmer de randă - Are grijă de toate manevrele legate de randă și ghiu și reglează în permanență randa. Unul dintre posturile destul de "fizice" de pe barcă mai ales ca randa este considerata motorul velierului.
Trimmer de foc - Omul care se ocupă de tot ce înseamnă foc. Este în alertă maximă la start și apoi la volte sau ampanari. Nu stă degeaba nici în rest, pentru că reglează focul în permanență. Se coordonează cu timonierul des. De regulă, sunt doi trimmeri de foc, unul având rol și de trimmer de spinnaker/gennaker când vela respectivă e ridicată.
Pitman - Omul de la piane. Cel care stă fix în “ușa” de la coborârea în barcă (de unde și “pitman”) și care controlează toate fungile si parâmele care vin pe pianele de acolo.
Mastman - Omul de la catarg. Rol foarte important în ridicarea și coborârea velelor, fie că e randă, foc sau spinnaker/gennaker. Ajută bowmanul la multe manevre și înlesnește comunicarea între acesta și cei din cockpit.
Bowman - Omul din prova. Indispensabil la start, unde stă cât mai în prova și este atent la toate bărcile din jur (timonierul nu vede tot ce e în tribord), semnalizează distanța față de linia de start, cere prioritate celorlalte bărci și se asigură că timonierul dă prioritate atunci când e cazul. În timpul cursei, este cel care pregătește și ridică spinnaker/gennaker și are grijă ca toate manevrele cu velele acestea să iasă bine. De regulă, este primul care e udat de valuri. Câteodată singurul.
Cam astea sunt posturile pentru un cruiser. La racere, lucrurile sunt ceva mai serioase și acolo e nevoie de ceva mai multă experiență. Dacă numărăm, ne dau 6-7 posturi principale. Bun, și-atunci de ce sunt câte 9-10 inși pe-o barcă la regată. Pentru că deși mai sunt și alte posturi, gen runner sau grinder, un post extrem, extrem de important este cel de “balast”. Oricât de ciudat și inutil ar suna postul ăsta, se simte cel mai bine atunci când lipsește. Dar cum adică balast? Adică, în timpul cursei, mai ales pe vânt puternic, barca se bandează (merge aplecată pe o parte). În momentul ăla, toți oamenii stau cocoțați pe bordul “din vânt”, adică pe partea bărcii care stă ridicată. Rolul lor? Să contrabalanseze bandarea provocată de vânt, permițând timonierului să scoată maxim de la barcă. În funcție de greutatea fiecăruia, “balastul” poate fi format din 2-3-4 persoane al căror rol este să se mute de colo colo în funcție de cum cere timonierul.
Sună destul de serioasă treaba...pun pariu că-mi trebuie experiență multă?
Aici e partea mișto. Că îți trebuie experiență ZERO. De ce? Pentru că o bună parte din ambarcațiunile SetSail (mai ales cele din clasa “Cruiser” sunt formate dintr-un mix de oameni cu experiență și începători. Ceea ce înseamnă că poți să n-ai niciun pic de experiență și să intri într-un echipaj de regată. Ușor, ușor, vei deprinde skillurile necesare să-ți faci postul și vei înțelege din ce în ce mai bine cum funcționează barca și de ce reglaje are nevoie.
Asta ca să nu mai zic că se poate participa la o singură regată, doar ca să vezi cum stă treaba. Și indiferent dacă participi la o singură regată sau te dai un sezon întreg, după ce-ți dai seamă dacă-ți place sau nu, poți decide dacă rămâi la “cruisere” sau dacă te bagi la o treabă și mai serioasă pe un racer. Sau poate pur și simplu îți dai seama că nu e ceva ce-ți place și preferi altfel de sailing, cine știe.
Trebuie să fiu în formă fizică bună? Femeile pot participa?
Deși sunt anumite posturi care, într-adevăr, sunt un pic mai solicitante fizic sau la care e nevoie să fii un pic mai sprinten, majoritatea posturilor nu au nevoie de usaini bolți sau de simone halep. Oricine le poate face. Iar sexul membrilor de echipaj este absolut irelevant. Sunt o mulțime de fete/femei care sunt de ceva timp în echipaje de regate și care se descurcă minunat. Ba chiar, acum câțiva ani, unul dintre echipajele SetSail a fost format în totalitate din fete. Și au mers excelent!
Așa că dacă tot ce scrie aici sună interesant, hai cu un mail la office@setsail.ro sau cu un telefon la 0727.387.245 și poți afla mai multe despre cum poți încerca treaba asta cu regatele.
PS: Și întrebarea cea mai și cea mai importanta…se scrie “regata” sau “regatta”? Dacă ne uităm la DEX, în limba română există doar varianta cu un singur “t”. Adică “regata”. Dar cuvântul original este “regatta”. A apărut undeva prin secolul XVII în Veneția și înseamnă “a concura”. Deci nu o să se supere nimeni dacă scrieți “regata” sau “regatta”.